Coreea de Sud este o ţară din Asia de sud-est, cu capitala la Seul. Imnul naţional este Aegukga.
Istorie
Teritoriul peninsulei a fost populat încă din cele mai vechi timpuri. În anul 918 ia fiinţă regatul Goguryeo, condus de dinastia Goryeo, care a continuat să existe până la invazia mongolilor din anul 1258. În secolul al XVII-lea statul este stăpânit de de dinastia chineză a manciurienilor care l-a izolat de lumea externă.
În anul 1895 se instaureză protectoratul Japoniei, iar în 1910 Coreea este anexată de aceasta. După cel de-Al Doilea Război Mondial dominaţia Japoniei este înlăturată, iar nordul Coreei este eliberat de armata rusă în august 1945, în timp ce sudul este controlat de americani. Prin Constituţia de la 17 iulie 1948 se proclamă Republica Coreea, iar la 15 august, acelaşi an, este alcătuit primul guvern de către preşedintele Li Sâng Man. Independenţa ţării a fost recunoscută de ONU la 12 decembrie 1948. Pe data de 25 iunie 1948 Coreea de Nord invadează Coreea de Sud, astfel izbucnind Războiul Coreean care încetează în urma armistiţiului de la Panmunjon din 27 iulie 1953.
În ciuda acestor conflicte dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud, ţara a devenit tot mai activă pe plan internaţional. În 1990 se stabilesc relaţii diplomatice cu URSS şi, doi ani mai târziu, Republica Coreea devine membru al ONU. În decembrie 2000, preşedintele Kim Dae Jung primeşte Premiul Nobel pentru Pace.
Economie
Coreea de Sud este o putere economică la nivel mondial şi face parte din categoria ţărilor dezvoltate. Are a douăsprezecea economie la nivel mondial şi a treia în Asia, după Japonia şi China. Cel mai mare partener comercial şi de export al Coreei de Sud este, astăzi, China. Ţara a avut o creştere economică rapidă datorită exporturilor de produse finite, fiind una din cei Patru Tigri Asiatici. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt construcţia de automobile, de semiconductoare, de electronice (Samsung şi LG Electronics), de nave şi industria siderurgică.
Petrolul extras din Insula Jeju este prelucrat în rafinăriile de la Yosu şi Ulsan. În industria siderurgică sunt folosite minereuri de fier extrase de la Chongju şi Yangyang, cărbuni cocsificabili extraşi, în special, de la Samchock şi lemn. Cele mai mari centre siderurgice sunt Inchon şi Insula Jeju. Principalele produse chimice sunt acidul sulfuric, soda caustică şi soda calcinată, îngrăşămintele azotoase şi chimice, concentratele complexe şi produsele petrochimice (cauciuc, mase plastice, etc) care se produc, în special, la cel mai mare centru petrochimic, cel de la Ulsan. În domeniul construcţiei de automobile, ţara se află pe locul al cincilea pe glob, cei mai mari producători fiind Hyundai şi Kia Motors. Agricultura polarizează 12% din populaţia activă, dar, deşi este foarte productivă, nu asigură necesarul intern. Pe jumătate din suprafaţa agricolă se cultivă orezul, pe 11% din terenuri orz, iar pe restul se mai cultivă batate, tutun şi soia. Pescuitul reprezintă, la rândul său, o altă ramură importantă, plasând Coreea de Sud pe locul 9 în lume.
Organizare administrativă
Teritoriul ţării este împărţit în 9 provincii şi 6 oraşe. Cel mai mare oraş este Seul care are o populaţie de 10.356.000 locuitori (23 milioane locuitori cu împrejurimi).