Ion Jalea (n. 19 mai 1887, Casimcea, judeţul Tulcea - d. 7 noiembrie 1983) a fost un sculptor român, membru al Academiei Române.
După ce absolvă în 1908 Şcoala de Arte şi Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i profesori pe pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. Îşi desăvârşeşte formaţia artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obţine Marele Premiu al Expoziţiilor Internaţionale de la Paris şi de la Barcelona, Premiul naţional pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) şi - în acelaşi an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcţionat ca preşedinte activ al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziţii alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realităţii - în special a figurii umane - şi tendinţa încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanenţă glorificarea unor fapte sau personalităţi semnificative din experienţa istorică.
În compoziţiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent şi static. O sinteză a înzestrării sale. a perfectei îmbinări între nivelul realist şi cel alegoric, a ştiinţei împăcării tensiunilor dinamice şi statice ne oferă compoziţia Arcaş odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă.
Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial din Constanţa.
