Autentificare
Am uitat parola
Articole
Dictionar de termeni folositi ...
Albitura - peste mic, neinteresantAlevin - puiet de pesteAnafar - vârtejBa...
Clima Deltei Dunarii
Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid s...
Administratia Biosferei Delta ...
Odata cu adoptarea legii nr. 82/1993, privind înfiintarea Rezervatiei Bios...
Delta Dunarii
Delta Dunării are o lungime de 3.446 km² si se afla aflaă în mare p...
Fauna Deltei Dunarii
Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifi...
Geomorfologia Deltei Dunarii
Delta Dunării, situată în partea de NV a Mării Negre (între 44˚4...
Obiective turistice Delta Dunarii
VESTIGII ISTORICEENISALA -(la 17 km de Jurilocva)- aici s-au gasit urmele unor a...
Dunarea
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), f...
Dunarea in Romania
Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între locali...
Bratiele Dunarii
De-a lungul cursului său, în special în zonele joase, Dunărea se d...

Turnu Magurele

 

... continuare din pagina anterioara

Geografie

 

DELIMITĂRI: nord, nord-vest - comuna Liţa ; est - comuna Ciuperceni ; sud - fluviul Dunarea, care constituie graniţa cu Bulgaria.

 

Suprafaţa: 10719,7 ha;

Suprafaţă intravilan: 1337,7 ha;

Suprafaţă extravilan: 9382 ha;

Nr gospodarii: 10458;

Nr locuinţe: 12556.

 

 

Relief

Municipiul Turnu Măgurele şi împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Româna, fiind reprezentat de doua formaţiuni bine individualizate: asa-zisele câmpii joase (luncile râurilor) şi spaţiile interfluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării, care este cea mai întinsa luncă şi cu altitudinea cea mai mica şi lunca Oltului, care este ceva mai extinsă în zona confluenţei râului cu Dunărea în rest reducându-se la o fisie îngustă,cu cu o vegetaţie constituită din păduri de esenţă moale.

 

În categoria spaţiilor interfluviale intră terasele Dunării, cu aspectul unor “Câmpuri suspendate” la altitudinea de 60 până la 175 m. Zona municipiului Turnu Măgurele face parte din marea unitate structurală “platforma moesică, Terasa Dunării, cunoscută şi sub numele de, Terasa Turnu Măgurele”.

 

În subsol, se constată la Turnu Măgurele prea puţine resurse exploatabile . De o utilizare largă sunt nisipurile şi pietrisurile, care constituie materie primă pentru industria materialelor de construcţii. În schimb, solul este în buna parte de luncă, bogat in aluviuni, ceea ce constituie premise extrem de favorabile pentru dezvoltarea agriculturii.

 

 

Clima

Clima în zona municipiului Turnu Magurele este temperat-continentala, specifica pentru Câmpia Româna si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta. Radiatia solara, sub raport cantitativ una dintre cele mai mari din tara, inregistreaza o medie de 127,5 kcal/cmp. Durata de stralucire a soarelui este cuprinsa ântre 2.200-2.300 ore/an (cca 250 zile).

 

Temperatura medie anuala la Turnu Magurele înregistreaza ceva mai mult de 110 C (pâna la 120 C). Nebulozitatea corespunde mediei anuale a partii sudice a judetului Teleorman. In medie, la Turnu Magurele se înregistreaza 94 zile senine 82 sunt cu cer acoperit, iar restul cu cer schimbator.

 

In lunca Dunarii ceata este un fenomen meteorologic, destul de frecvent , mai ales in lunile noiembrie-ianuarie si în lunile de la începutul primaverii.

 

Vânturile sunt determinate de relief , directiile predominante din care bat fiind estul si vestul.

 

 

Flora şi fauna

 

Flora din zona este caracteristică zonei stepice şi de silvostepă.

 

Pădurile sunt puţine, iar arborii predominanţi sunt cei de esenţă moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi.

Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada şoricelului, muşeţelul, toporaşii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniţi frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc.

 

Există şi vegetaţie cultivată cum ar fi: plantaţiile de viţă de vie şi grădinile de zarzavat.

Fauna din această zonă este adaptată condiţiilor de vegetaţie existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtiţa. Mai apar şi alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreţ, vulpea şi, în ultimii ani, căprioara.

Din grupa păsărilor se află stăncuţa, cucuveaua, prepeliţa, ciocănitoarea pestriţă, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc.

Reptilele sunt reprezentate de: şopârla cenuşie, guşterul şi şarpele de casă.

În apele Dunării, Oltului şi a celorlalte pâraie trăiesc peşti diferiţi: crapul, bibanul, ştiuca, linul, şalăul, somnul, scrumbia, etc.

 

Fauna este completată de o mare varietate de insecte.

Zona de la digul de protecţie la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităţilor este folosit pentru cultivarea de cereale şi pentru grădini de legume şi zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului.

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...


...
2
...

Adauga comentariu

Trebuie sa fiti autentificat pentru a avea acces la aceasta functionalitate.
Daca nu sunteti membru al comunitatii noastre va puteti inregistra gratuit aici.