Autentificare
Am uitat parola
Articole
Dictionar de termeni folositi ...
Albitura - peste mic, neinteresantAlevin - puiet de pesteAnafar - vârtejBa...
Clima Deltei Dunarii
Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid s...
Administratia Biosferei Delta ...
Odata cu adoptarea legii nr. 82/1993, privind înfiintarea Rezervatiei Bios...
Delta Dunarii
Delta Dunării are o lungime de 3.446 km² si se afla aflaă în mare p...
Fauna Deltei Dunarii
Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifi...
Geomorfologia Deltei Dunarii
Delta Dunării, situată în partea de NV a Mării Negre (între 44˚4...
Obiective turistice Delta Dunarii
VESTIGII ISTORICEENISALA -(la 17 km de Jurilocva)- aici s-au gasit urmele unor a...
Dunarea
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), f...
Dunarea in Romania
Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între locali...
Bratiele Dunarii
De-a lungul cursului său, în special în zonele joase, Dunărea se d...

Moldova Noua

Moldova Nouă (maghiară Újmoldova, cehă Nová Moldava, germană Neumoldowa) este un oraş din judeţul Caraş-Severin, Banat, România. Are o populaţie de peste 14.000 locuitori. Este unul din cele mai importante oraşe ale judeţului.

Oraşul Moldova Noua este situat în partea de sud a judetului, în partea de vest a Defileului Dunării, la poalele sud-estice ale Munţilor Locvei, la o altitudine de 270 m fiind în acelaşi timp şi port la Dunăre. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini, la nord cu comunele Gîrnic şi Cărbunari, iar la sud pe toata lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează graniţa naturală cu Serbia. Declarat oraş în anul 1968, în prezent localitatea are aproximativ 14800 locuitori şi 3 localităţi în subordine administrativă (Măceşti, Moldova Veche şi Moldoviţa).

Prima atestare documentara a localităţii a fost făcuta în anul 1777. Într-o hartă existentă în 1723 localitatea este trecută cu numele de Pesneak, iar în 1761 de Bosneak. Se pare că au existat două aşezări (Bosniak şi Baron) din contopirea cărora s-a format aşezarea actuală - Moldova Nouă. Abia în 1908 în Cartea Funduara localitatea apare cu numele de Neu Moldova (Moldova Nouă).

Urmele de locuire descoperite pe teritoriul localităţii (in satul component Moldova Veche) atestă prezenta omului în această zonă încă din perioada de trecere dintre Neolitic şi Epoca Bronzului. Urmele materiale descoperite includ vase ceramice cu lustru negru şi decoraţiuni geometrice. Mai târziu în perioada romana se pare că a existat o aşezare în perimetrul localităţii Moldova Nouă, asezare între ruinele căruia au fost descoperite căramizi cu ştampila Cohors III Delmatarum şi un tezaur monetar.

Localitatea este socotita de catre istorici ca una din cele mai importante localitati miniere din timpul romanilor. Lucrarile de minierit reîncep în anul 1728, sub stapânire austro-ungara.

Localitatea este strabatuta de catre drumul national DN 57 care strabate Clisura Dunarii, insotind Dunarea pe malul stang de la Orsova la Vama Naidas ( 114 km) si face legatura spre nord cu Oravita (48 km ) si cu E70 la Moravita. Localitatea este legata prin DN 57 si DN 59 de Timisoara, prin DN 57 de Orsova , prin DN 57B de orasul Anina si prin DN 57B+DN 58 de capitala judetului, municipiul Resita. Orasul nu dispune de legatura direct ape cale ferata, cea mai apropiata gara fiind aflata la 45 km distanta, gara Oravita. Legatura aeriana este asigurata prin aeroportul Timisoara, aflat la 195 km distanta. Orasul Moldova Noua se afla la o distanta rutiera de 85 km de municipiul Resita, 45 km de Oravita, 88 km de orasul Orsova.

Obiective turistice

In prezent localitatea atrage prin situarea sa, în apropierea Defileului Dunării, o zonă deosebit de pitorească care trebuie neaparat vizitată de orice turist care şi-a propus să viziteze obiectivele turistice majore ale României.

* Grota haiduceasca în peisaj montan
* Insula Ostrovul Decebal în mijlocul Dunarii
* Stânca Babakay
* în Dunare lânga comuna Coronini, cetate feudala asezata pe o fortificatie dacica.
* Pestera Gaura cu Musca de pe DN 57, spre Orsova
* Clisura Dunarii cu abrupturi calcaroase
* Grota lui Filip (satul Garnic, comuna Gîrnic)
* Grota turceasca (satul Garnic, comuna Gîrnic)
* Parcul National Portile de Fier
* Lantul de cascade de pe râul Moldavita cu înaltimi cuprinse între 10-30 m.
* Rezervaţia Valea Mare, în suprafaţă de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene şi submediteraneene (modreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde creşte în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.

 

Cum ajungeţi în Moldova Nouă

cu autoturismul : de la Timişoara prin DN 59 şi DN 57 sau de la Orşova prin DN 57

cu trenul : prin Oraviţa şi de acolo cu mijloace auto

cu avionul : prin aeroportul din Timişoara şi de acolo cu mijloace auto.

Caraş-Severin este un judeţ în regiunea Banat din România, ce are ca reşedinţă oraşul industrial Reşiţa. Situat în parte de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprfaţă de 8514 km pătraţi (3,6% din suprafaţa ţării, ocupă locul al treilea, ca mărime între judeţele ţării) şi cuprinde 2 municipii, 6 oraşe, 69 de comune cu 188 de sate.

 

Relief

Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Ţarcu-Godeanu şi Munţii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judeţ de munte. Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1400 m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din Munţii Godeanu la 2.291 m.

 

Climă

Este de tip continental-moderat cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă şi de câmpie şi 4-9 grade Celsius la munte. precipitaţiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munţii Ţarcu şi Godeanu.


Adauga comentariu

Trebuie sa fiti autentificat pentru a avea acces la aceasta functionalitate.
Daca nu sunteti membru al comunitatii noastre va puteti inregistra gratuit aici.